Introducere:
Martorii lui Iehova pretind că sunt poporul lui Dumnezeu, care au păstrat puritatea şi standardele lui Dumnezeu, care nu fac compromis faţă de Cuvântul lui Dumnezeu. Însă la fel ca mulţi alţii, afirmă că contracepţia nu este păcat, ci doar avortul, însă ce se desprinde din principiile Bibliei la acest subiect? Dar să vedem în primul rând: Ce este contracepţia? Ce învaţă conducerea Martorlilor lui Iehova la acest capitol? Şi în final să vedem: dacă este contracepţia păcat în ochii lui Dumnezeu?
 
Ce este contracepţia?
Definiţie:
Termenul provine din două cuvinte latine ‘contra’ şi ‘concepţio’ şi indică împiedicarea pătrunderii unui spermatozoid într-un ovul în trompa lui Fallopiu, şi prin aceasta, împiedicarea fecundării şi formării zigotului.
Mecanismul contraceptiv poate funcţiona în două feluri. Fie prin interpunerea unei bariere mecanice (prezervativ, diafragmă) sau chimice (spermicide) care distruge spermatozoizii sau îi împiedică să vină în contact cu ovulul, fie prin alterarea corpului bărbatului sau femeii astfel încât după un act sexual să nu poată urma conceperea (contracepţia hormonală).
Pe lângă contraceptivele propriu-zise, mai există o serie de alte mijloace tehnice, prezentate în general cu eticheta de contracepţie, dar care nu împiedică conceperea şi care nu acţionează asupra începutului sarcinii, ci asupra evoluţiei normale a acesteia, odată începută. Este vorba de tehnicile abortive prin care se întrerupe sarcina până în săptămâna a 24-a. Pentru a face mai acceptabile aceste tehnici şi pentru a masca realitatea, adică faptul că este vorba de avort, tehnicile prin care se interceptează şi se distruge embrionul înainte de nidare sunt numite tehnici ‘interceptive’. Printre acestea se numără: dispozitivele intrauterine (steriletul sau IUD), aşa-zisa pilulă de a doua zi şi progestinele. Tehnicile care elimină embrionul după nidare sunt numite ‘contragestive’.
 
Ce învaţă conducerea Martorlilor lui Iehova despre contracepţie?
Pentru a înţelege punctul de vedere al Martorilor lui Iehova despre contracepţie, precum şi argumentele şi raţionamentele din spatele acestei opinii, voi reda în continuare câteva pasaje din literatura lor despre acest subiect:
În g[1] 08/06/1993 p.3, se spune: „În trecut, faptul de a avea mulţi copii era considerat un lucru de dorit. Cu aproape patru mii de ani în urmă, când Rebeca se pregătea să părăsească Mesopotamia pentru a se căsători cu Isac, mama şi fratele ei au binecuvântat-o astfel: „O, sora noastră, să ajungi mama a mii de zeci de mii” (Geneza 24:60). Timpurile s-au schimbat. Astăzi, tot mai multe femei spun că doresc mai puţini copii.”
WTS[2] se foloseşte de argumentul că timpurile s-au schimbat, dar acest argument nu este solid, în timpurile biblice a avea copiii mulţi era un semn al binecuvântării, şi nicărieri în Scripturi nu ni se spune că acum există un alt semn!?
Care este semnul binecuvântării spirituale peste un martor activ? Faptul că are multe studii biblice, că a adus mulţi oameni în organizaţie, adică că are ‚mulţi’ copii spirituali! De ce în domeniul fizic, semnul să fie ceva la 180 % şi nu să se păstreze corespondentul de ‚mulţi’, care de fapt este în armonie cu binecuvântarea în timpul biblic!
În g 08/06/1993 p.7, se mai învaţă: „Este adevărat că Dumnezeu le-a spus lui Adam şi Evei, şi ulterior familiei lui Noe, să fie roditori, să se ‘înmulţească şi să umple pământul’, dar nici o poruncă de acest gen nu le-a fost dată creştinilor (Geneza 1:28; 9:1). Scripturile nici nu încurajează cuplurile creştine să aibă copii, nici nu le spune să se reţină de la aceasta.” [sublinierea îmi aparţine]. Nimic mai fals decât această afirmaţie precum că Scripturile nu încurajează nici la face copii, nici la n a face, este trist că conducerea martorlilor care se pretinde cunoscătoare a Scripturii şi călăuzită de Spiritul Sfânt, poate face o astfel de afirmaţie. În Scripturile greceşti creştine, creştinii căsătoriţi sunt îndemnaţi la a da naştere la cât mai mulţi copii, nu la a opri procreeerea. În 1Timotei 2:11-15 NW, Pavel încurajează: Femeia... va fi în siguranţă prin naşterea de copii, dacă rămâne în credinţă, în iubire şi în sfinţenie, precum şi cu judecată sănătoasă”. Iată că surorile căsătorite sunt încurajate să nască copii, nu să aplice metode de contracepţie, tot la fel sunt încurajate văduvele tinere, când li se spune în 1Timotei 5:11-14 NW: „Însă pe văduvele mai tinere să nu le pui pe listă, pentru că, atunci când impulsurile lor sexuale intervin între ele şi Cristos, vor să se căsătorească şi îşi atrag condamnarea pentru că au nesocotit prima lor declaraţie de credinţă. Totodată, se învaţă să fie fără ocupaţie, cutreierând prin case, şi nu numai fără ocupaţie, ci şi clevetitoare, amestecându-se în treburile altora şi vorbind ce n-ar trebui să vorbească. Vreau deci ca văduvele mai tinere să se căsătorească, să aibă copii, să se îngrijească de casă, ca să nu-i dea împotrivitorului niciun prilej de insultă.”
Conform cu NW, Pavel consideră că femeile căsătorite sunt în siguranţă „prin naşterea de copii”, în sensul că sunt ferite de preicolul bârfei, defăimării, pericol ce poate exista când o femeie nu are ocupaţie, după cum spune el în cap. 5: „se învaţă să fie fără ocupaţie, cutreierând prin case, şi nu numai fără ocupaţie, ci şi clevetitoare, amestecându-se în treburile altora şi vorbind ce n-ar trebui să vorbească.” Iată că Scripturile greceşti creştine încurajează la naşterea de copii nu la contracepţie, voi analiza acest texte mai în amânunt ulterior.
În g 08/06/1993 p.8,9, este scris: Condamnă Biblia contracepţia? Nu, nu o condamnă. Decizia rămâne la latitudinea cuplului…Însă, metoda contraceptivă aleasă de un cuplu creştin trebuie să fie guvernată de respectul faţă de sfinţenia vieţii. Întrucât Biblia arată că viaţa unei persoane începe la concepere, creştinii vor evita metodele contraceptive care cauzează avortul, adică întreruperea vieţii copilului aflat în dezvoltare – Psalmul 139:16; compară cu Exodul 21:22,23; Ieremia 1:5.”
O responsabilitate încredinţată de Dumnezeu
Aţi remarcat că declaraţia Conferinţei privind Populaţia Mondială spunea despre cupluri că ele trebuie să decidă „în mod . . . responsabil cîţi copii să aibă şi la ce interval“? Acest principiu al responsabilităţii este totodată în armonie cu Biblia. Părinţii creştini recunosc faptul că deşi copiii sînt un dar preţios de la Dumnezeu, odată cu darul survine şi o responsabilitate considerabilă.
În primul rînd, există responsabilitatea satisfacerii necesităţilor materiale ale copiilor. Biblia spune: „Dacă cineva nu poartă de grijă de ai săi şi mai ales de cei din casa lui, a tăgăduit credinţa şi este mai rău decît un necredincios“. — 1 Timotei 5:8.
Faptul de a purta de grijă familiei implică mai mult decît doar a pune mîncarea pe masă şi a achita notele de plată, deşi chiar şi aceasta constituie adesea o mare problemă. Cînd îşi planifică numărul copiilor, cuplurile creştine responsabile iau în considerare atît sănătatea mamei, cît şi bunăstarea ei afectivă, mintală şi spirituală. Faptul de a purta de grijă unui copil pretinde mult timp, iar cînd copiii vin unul după altul, mamele îşi sacrifică nu numai odihna, recreerea, progresul personal şi participarea la activităţile creştine, dar şi sănătatea fizică şi spirituală.
Părinţii creştini responsabili iau, de asemenea, în considerare necesităţile copiilor lor. The State of the World’s Population 1991 spune: „Copiii care se nasc în familii numeroase, la intervale mici, trebuie să concureze cu fraţii şi surorile lor în ce priveşte hrana, îmbrăcămintea şi afecţiunea părintească. Ei sînt totodată mai predispuşi la infecţii. Dacă aceşti copii supravieţuiesc anilor vulnerabili ai copilăriei, creşterea lor va fi foarte probabil deficitară şi tot la fel dezvoltarea lor intelectuală. Posibilităţile lor de realizare în viitor sînt foarte restrînse“. Desigur, lucrul acesta nu poate fi generalizat la toate familiile numeroase, dar există ceva ce cuplurile creştine trebuie să ia în considerare cînd decid cîţi copii să aibă.
Părinţii creştini au obligaţia să se îngrijească de copiii lor din punct de vedere spiritual, aşa cum ordonă Biblia: „Voi, taţilor, nu provocaţi la mînie pe copiii voştri, ci creşteţi-i în disciplina şi în învăţătura Domnului“. — Efeseni 6:4.
Emeka, un creştin din Nigeria care predă dreptul, este căsătorit de un an, dar nu se grăbeşte să aibă o familie numeroasă. „Soţia mea şi cu mine am discutat cu privire la numărul de copii pe care să-i avem. Ne gîndeam la cinci, dar am decis să avem trei. Ulterior am ajuns la concluzia că ar fi mai bine doi. Este greu să-ţi creşti copiii conform principiilor biblice. Este o mare responsabilitate.“
Unele cupluri creştine au decis să nu aibă copii în scopul de a-şi consacra tot timpul pentru a-i sluji lui Dumnezeu. O creştină, misionară în Africa, care a căzut de comun acord cu soţul ei să nu aibă copii, a declarat: „Nu am sentimentul că sînt privată de ceva neavînd copii. Deşi soţul meu şi cu mine nu am simţit bucuria de a fi părinţi, viaţa noastră a abundat în alte bucurii. Fiind implicaţi în a-i ajuta pe alţii să înveţe adevărul biblic avem copii spirituali în multe părţi ale lumii. Noi îi iubim, şi ei ne iubesc. Între noi există o legătură aparte. Pe bună dreptate s-a comparat apostolul Pavel cu o doică pentru a descrie tandra sa afecţiune faţă de cei pe care îi ajuta din punct de vedere spiritual“. — 1 Tesaloniceni 2:7, 8.
Contracepţia
Condamnă Biblia contracepţia? Nu, nu o condamnă. Decizia rămîne la latitudinea cuplului. Dacă un cuplu căsătorit decide să utilizeze vreo metodă contraceptivă, alegerea acesteia este o chestiune personală. Însă, metoda contraceptivă aleasă de un cuplu creştin trebuie să fie guvernată de respectul faţă de sfinţenia vieţii. Întrucît Biblia arată că viaţa unei persoane începe la concepere, creştinii vor evita metodele contraceptive care cauzează avortul, adică întreruperea vieţii copilului aflat în dezvoltare. — Psalmul 139:16; compară cu Exodul 21:22, 23; Ieremia 1:5.
Astfel, cuplurile pot face diverse alegeri în ce priveşte planificarea familială. Unele pot dori să-şi limiteze numărul de copii pe care să-l aibă. Altele, utilizînd anumite metode contraceptive, pot decide să nu aibă deloc copii. Există multe metode contraceptive, fiecare cu avantajele şi dezavantajele ei. Cînd decid care metodă ar fi cea mai bună pentru ei, cuplul trebuie să reţină că unele metode sînt mult mai eficiente decît altele. Ei trebuie totodată să se informeze cu privire la eventualele efecte secundare. Unii medici şi centrele de planificare familială sînt în măsură să ofere sfaturi cu privire la metodele contraceptive şi să ajute cuplurile să aleagă metoda care se potriveşte cel mai bine situaţiei lor.
Decizia unui cuplu de a avea copii mulţi, puţini sau deloc este personală. Ea este totodată o decizie importantă, cu consecinţe serioase. Ar fi înţelept ca perechile căsătorite să analizeze problema cu atenţie şi sub rugăciune.”
Apoi articolul conţine un chenar unde se prezintă diferite metode contracepţionale, unele dintre ele chiar care sunt un avort mascat, un martor ar putea spune că WTS nu recomandă nici o metodă în mod expres, însă de ce sunt trecute în chenar chiar metode ce provoacă un avort timpuriu? Unde este respectul faţă de sfinţenia vieţii despre care vorbeşte WTS?
În continuare voi prezenta [Chenarul de la paginile 8, 9]. Metode contraceptive curente:
Sterilizarea
La bărbaţi: O intervenţie chirurgicală simplă constînd în efectuarea unei mici incizii în scrot şi în secţionarea canalelor deferente.
La femei: O intervenţie chirurgicală prin care trompele uterine sînt legate sau secţionate în scopul împiedicării ovulului să intre în uter.
Avantaje: Este cea mai eficientă dintre toate metodele contraceptive.
Dezavantaje: Poate fi permanentă. Atît la bărbaţi, cît şi la femei unele operaţii au restabilit fertilitatea, dar acest lucru nu poate fi garantat.
Pilule contraceptive
Acestea includ micropilulele pe bază de progestativ pur. Ele modifică nivelurile hormonale normale ale femeii în scopul împiedicării maturaţiei ovulului şi a ovulaţiei.
Avantaje: Foarte eficiente în prevenirea gravidităţii.
Dezavantaje: Există unele efecte secundare, însă minore pentru femeile nefumătoare şi sănătoase sub 40 de ani.
Diafragmul şi spermicidele
Diafragmul este un dispozitiv din cauciuc de forma unei cupole cu o margine semirigidă avînd înglobat un fir metalic. După întinderea pe diafragm a unui geleu sau a unei creme spermicide destinate să distrugă spermatozoizii, acesta este introdus în vagin şi poziţionat pe colul uterin.
Avantaje: Metodă contraceptivă fără efecte secundare şi relativ eficace cînd este utilizat în mod corect.
Dezavantaje: Trebuie utilizat la fiecare raport sexual. Se pretinde abilitate pentru poziţionarea corectă a dispozitivului şi el trebuie montat înainte de raportul sexual şi lăsat între şase şi opt ore după aceea.
Capul cervical
Un dispozitiv de plastic sau de cauciuc în formă de clopot, mai mic decît diafragmul. La fel ca diafragmul, el este poziţionat pe colul uterin (cervix), dar se fixează mai bine şi pretinde mai puţină cremă sau geleu spermicid.
Avantaje: Este tot atît de eficace ca diafragmul şi poate rămîne timp de 48 de ore. În cazul unui raport sexual repetat nu este necesară o nouă doză de spermicid.
Dezavantaje: Este mai greu de introdus decît diafragmul, iar poziţionarea pe colul uterin trebuie verificată înainte şi după fiecare raport sexual. Există riscul infecţiilor uterine şi ale colului uterin. Trebuie folosit numai de femei cu un frotiu vaginal normal.
Buretele de colagen
Un burete din poliuretan pretratat cu un spermicid care este introdus în vagin în aşa fel încît să acopere colul uterin formînd o barieră fizică şi chimică în faţa spermei. Se aruncă după utilizare.
Avantaje: Buretele poate rămîne pînă la 24 de ore şi este eficient dacă raportul sexual se repetă în acest interval.
Dezavantaje: S-au semnalat unele reacţii alergice şi cîteva cazuri de sindrom de şoc toxic.
Dispozitivul intrauterin
Numit şi DIU, sau sterilet, acest dispozitiv din metal sau din plastic este plasat în uter. Deşi nu se cunoaşte exact modul său de acţiune, unii medici cred că el împiedică fecunditatea în mai multe moduri. Unul dintre ele este probabil faptul că împiedică fixarea oului fecundat în mucoasa uterină.
Avantaje: Este o metodă contraceptivă eficientă.
Dezavantaje: Uneori are drept rezultat sîngerare sau durere, şi prin modul său de acţiune poate provoca avort.
Prezervativele
O teacă ce se potriveşte pe penis pentru a împiedica intrarea spermei în vagin.
Avantaje: Metodă contraceptivă eficientă şi fără efecte secundare. Reduce riscul contractării maladiilor transmisibile sexual, printre care SIDA.
Dezavantaje: Neagreată de unii deoarece aplicarea lor pretinde întreruperea actului sexual.
Coitul întrerupt
Retragerea penisului din vagin exact înainte de ejaculare.
Avantaje: Nu pretinde cheltuieli, pregătire sau dispozitiv exterior.
Dezavantaje: Nesatisfăcătoare din punct de vedere sexual, pretinde mult autocontrol şi este extrem de nesigură.
Abstinenţa periodică
Cuplul se abţine de la raporturi sexuale în perioada fertilă a ciclului menstrual.
Avantaje: Nu există risc, nici efecte secundare negative, nu pretinde nici o intervenţie în timpul raportului.
Dezavantaje: Nu este o metodă contraceptivă foarte eficientă, în afara cazului în care partenerii sînt foarte hotărîţi să nu aibă copii şi respectă cu stricteţe instrucţiunile în ce priveşte utilizarea ei.
Implantul hormonal
Cea mai recentă metodă contraceptivă constînd în implantarea sub pielea braţului femeii a unei serii de mici „baghete“ din silicon. Timp de pînă la cinci ani, aceştia eliberează continuu în fluxul sanguin cantităţi infime dintr-un hormon care protejează femeia de graviditate în această perioadă.
Avantaje: Foarte eficientă. Fecunditatea poate fi restabilită îndepărtînd implantul.
Dezavantaje: Minime. Identice celor cauzate de micropilulele pe bază de progestativ pur. Prin acţiunea sa contraceptivă o eventuală sarcină poate fi împiedicată prin avort”.
Voi reveni asupra acestui chenar, nu înainte de a spune ferm că toate argumentele aduse de WTS, nu sunt decât praf aruncat în ochii, şi exprimă un punct de vedere pământesc, omenesc, carnal şi nu unul spiritual.
Dacă noi suntem slujitori ai lui Dumnezeu, atunci optica noastră asupra unui lucru sau practici trebuie să fie divină, spirituală, şi nu omenească, pământească. WTS, face apel în acest articol, la „declaraţia Conferinţei privind Populaţia Mondială”, la „The State of the World’s Population 1991”, adică la publicaţii omeneşti, scrise de oameni care nu-l cunosc ăe Dumnezeu, de oameni care nu umblă prin credinţă, iar WTS susţine că optica lor este în armonie cu Biblia, WTS face apel la raţiunea omenească, la faptul că este greu financiar, emoţional, etc. în a avea copii mulţi. Nimeni nu spune că este uşor, după cum nu este uşor nici să nu facem parte din lume, însă nu acesta este criteriul de stabilire a unui lucru corect sau incorect. Primii creştini nu avea metode de contracepţie, şi totuşi ei s-au încrezut în Dumnezeu fără a fi necesar să apeleze la metode omeneşti, care mai degrabă sunt metode egoise, în care cuplu, vrea doar plăcere sexuală, fără reponsabilitatea procreerii, a naşterii şi a creşterii copiilor.
Ipocrizia WTS este cu atât mai mare cu cât îşi permit să introducă în lista cu metode contraceptive, chiar acele metode care se ştiu că crează avorturi, şi este vorba de metode contaceptive abortive, criminale am putea spune. De asemenea, WTS nu accentuează efectele secundare ale metodelor contraceptive, ba chiar susţine erezia, că nu o pot numi alt fel, că Biblia nu condamnă contracepţia!
În g 08/10/1996 p.13, se spune: „Aţi ştiut că Biblia, Cuvântul lui Dumnezeu lasă la latitudinea soţului şi a soţiei decizia referitoare la câţi membri ar trebui să aibă familia?…Dar oare nu Dumnezeu le-a zis lui Adam şi Evei în paradis să ‘fie roditori şi să se înmulţească şi să umple pământul’ (Geneza 1:28)? Ba da, însă Biblia nu arată nicăieri că şi azi ne aflăm sub aceeaşi poruncă.”
Unde se spune în Biblie că se „lasă la latitudinea soţului şi a soţiei decizia referitoare la câţi membri ar trebui să aibă familia?” În plus, Biblia nu spune nicăieri că oamenii căsătoriţi nu mai sunt sub porunca de a se înmulţi, am văzut din 1Timotei 2:15; 1Timotei 5:11-14, că şi Scripturile greceşti creştine încurajează la a avea copii nu la a nu avea.
În g 08/10/1996 p.14, se mai specifică: „Sunt acceptate toate metodele folosite pentru limitarea numărului de membri ai familiei? Nu. Întrucât viaţa este sacră, Legea pe care Dumnezeu I-a dat-o Israelului stabilea ca cel care se făcea vinovat de un avort să fie tratat ca un ucigaş (Exod 20:13; Exod 21:22-23). De exemplu, în cazul sterilizării prin vasectomie, fiecare ia o decizie pe baza conştiinţei, întrucât această metodă nu este menţionată direct în Biblie, „fiecare îşi va purta sarcina lui însuşi” (Galateni 6:5) [Vezi Turnul de Veghe din 1 mai 1985 pagina 31 (eng.)]…Cuplurile care se gândesc să aibă copii trebuie să ia în considerare faptul că,…suntem înconjuraţi de o lume plină de criminalitate, foamete, războaie şi nesiguranţă economică…Prin urmare, în loc să lase lucrurile la voia întâmplării şi să aibă atâţia copii câţi vin pe lume,…fiecare cuplu va putea să stabilească numărul de membri ai familei lor. În loc să lase lucrurile la voia întâmplării, ei trebuie să caute în rugăciune îndrumarea lui Dumnezeu. „Binecuvântarea DOMNULUI îmbogăţeşte şi El nu lasă să fie urmată de vreun necaz”. – Proverbe 10:22.”
Iată cum WTS apelează la necredinţa izvorâtă din cirnustanţele grele a vieţii, când spune: „suntem înconjuraţi de o lume plină de criminalitate, foamete, războaie şi nesiguranţă economică”, dar în acelaşi timp uită să spună că suntem înconjuraţi de prezenţa grija şi mâna lui Dumnezeu, că suntem înconjuraţi de îngeri, de fapt WTS se contrazice singur, că ulterior spune: „Binecuvântarea DOMNULUI îmbogăţeşte şi El nu lasă să fie urmată de vreun necaz”. – Proverbe 10:22.” În plus, WTS vorbeşte că cuplurile nu trebuie să lase lucrurile „la voia întâmplării şi să aibă atâţia copii câţi vin pe lume”, din păcate creştinii nu cred în întâmplare, ci ei sunt cârmuiţi de Spiritul Sfânt, în tot ce fac, chiar şi zona relaţiilor intime, astfel ei ştiu că Dumnezeu este în control în viaţa lor, şi asupra tuturor lucrurilor şi circumstanţelor din viaţa lor. Ei nu se lasă la voia întâmplării, ci la voia unui Dumnezeu Atotprezent şi Atotputernic, ei se lasă călăuziţi de Acest Dumnezeu care face ca toate lucrurile să lucreze spre binele celor Cel iubesc pe El (Romani 8:28; 2Corinteni 4:15).
Dar nu a-şi putea încheia acest material înainte de a trece în revistă argumentele că contracepţia este păcat:
 
 
 
 
 
 
Este contracepţia păcat în ochii lui Dumnezeu?
 
Contarcepţia este păcat din următoarele motive:
Unele metode sunt avortine nu anticoncepţionale:
Unii creştini care socotesc că avortul e un păcat, deoarece se ucide o viaţă, totuşi folosesc din păcate, unele metode contraceptive gândind că contracepţia nu e păcat. Însă de fapt unele din aceste metode anticoncepţionale, sunt un avort mascat şi nu o contracepţie.
Astfel un aspect grav, şi despre el nu se vorbeşte deloc şi anume, pilula nu este numai contraceptivă dar în acelaşi timp este şi abortivă interceptivă ca şi steriletul. Întrucât modifică endometrul uterin, ea împiedică nidarea în cazurile, destul de numeroase, în care fecundarea totuşi a avut loc. Nu e vorba, deci, numai de o inhibare a ovulaţiei, ci în acelaşi timp de o inhibare, de o împiedicare, a implantării ovulului fecundat în uter. Citez din câţiva specialişti actuali care au studiat problema şi au ajuns la această concluzie.
Mutschler: „Contraceptivele orale împiedică implantarea oului, atunci când ovulaţia a avut loc". Finjentscher (Münster) arată că 7% din cazurile în care are loc fecundarea ovulului la persoanele care iau pilule, contracepţia (mai exact avortul) e datorată împiedicării nidării. Beller (Münster) vorbeşte despre efectul avortiv al pilulei care ar trebui numită „avortiv precoce".
Taubert şi Khul vorbesc în cartea lor „Kontrazeption mit Hormonen" (1980) despre „efectul de împiedicare a nidării la aproape toate tipurile de pilule". În 1985 la Congresul "National Abortion Federation" din Boston s-a făcut această declaraţie: „Nu vă înşelaţi. Pilula şi steriletul sunt avortive".
Ca o concluzie la cele de mai sus citez dintr-un raport al Consiliului Pontifical pentru Pastorala Familiei din 1997 în care se tratează exhaustiv, cu tot aparatul ştiinţific, problema contracepţiei şi a urmărilor acesteia. Referitor la pilula hormonală se spune: „Nu a existat niciodată în trecut un drog atât de puternic, posedând atâtea proprietăţi necunoscute, care să fi fost administrat unor persoane atât de sănătoase, fără motive medicale (cum este pilula). Niciodată în trecut, odată descoperite un număr atât de mare de efecte secundare şi în acelaşi timp atât de serioase, un drog nu a fost pus astfel în vânzare cum sunt puse contraceptivele orale. Niciodată în trecut n-a adus vreun drog atâţia bani industriei farmaceutice"
Astfel prin administrare de ‘depoprovera’, de implanturi, prin folosirea diferitelor metode postcoitale, etc., fertilizarea totuşi se produce, aceste metode ucigând copiii în mod automat, şi călcând în picioare sfinţenia vieţii. Viaţa umană începe din momentul conceperii. Aceşti copiii micuţi, abia concepuţi, sunt cei mai mici fraţi şi surori ai noştri, ceea ce facem cu aceste suflete nevinovate reflectă  respectul cel avem pentru viaţă şi Dumnezeu.
Însă poate ne întrebăm: de ce este totuşi contracepţia păcat? Având în vedere că pot exista metode care nu sunt avortine?
 
1)Contracepţia este păcat, deoarece este împotriva perpetuării vieţii aşa cum a fost lăsată de Bunul Dumnezeu, ea nu încurajează la naşterea de copii aşa cum se arată în Biblie, ci la oprirea procrerii.
Dumnezeu la început a dat următoarea misiune omului, consemnată în Geneza 1:28[3]: „Dumnezeu i-a binecuvântat şi Dumnezeu le-a zis: „Creşteţi, înmulţiţi-vă, umpleţi pământul şi supuneţi-l; şi stăpâniţi peste peştii mării, peste păsările cerului şi peste orice vieţuitoare care se mişcă pe pământ.” Porunca lui Dumnezeu era ca primii oameni să umple pământul, ce s-ar fi întâmplat dacă ei s-ar fi gândit doar la ei, doar la satisfacerea plăcerilor lor şi nu ar fi procreat? Dumnezeu şi după potop a dat o poruncă identică: „Dumnezeu a binecuvântat pe Noe şi pe fiii săi şi le-a zis: „Creşteţi, înmulţiţi-vă şi umpleţi pământul.” (Geneza 9:1 vezi şi v.7).
Dumnezeu este viaţă, şi El încurajează spre viaţă, chiar râul vieţii care iese din casa lui Dumnezeu, pe unde trecea acel râu era viaţă (Ezechiel 47:7-12), însă contraceptivele se aseamănă mai mult cu un râu al morţii decât cu râul de viaţă ce trebuie să-l lăsăm să izvorască şi să curgă din noi (Ioan 7:38).
În poporul Israel era încurajată naşterea de copii şi nu contrariul, observaţi ce binecuvântări şi ce urări se făceau în Israel cu ocazia căsătoriei: „Domnul să facă pe femeia care intră în casa ta ca Rahela şi ca Lea, care amândouă au zidit casa lui Israel! Arată-ţi puterea în Efrata şi fă-ţi un nume în Betleem! Sămânţa pe care ţi-o va da Domnul, prin această tânără femeie, să-ţi facă o casă asemenea casei lui Pereţ, care s-a născut lui Iuda din Tamar!” (Rut 4:11-12). De aceea mai târziu în timpul lui Solomon poporul a ajuns numeros şi binecuvântat după cum se descrie la 1 Împăraţi 4:20: „Iuda şi Israel erau în număr foarte mare, ca nisipul de pe ţărmul mării. Ei mâncau, beau şi se veseleau.” Oare ajungeau ei în starea aceasta binecuvântată dacă practicau într-o formă sau alta contracepţia?
În Noul Testament, cu toate că se încurajează cel mai mult spre ne-căsătorire, spre o viaţă celibatară, pentru a sluji Domnului deplin (1Corinteni 7:7,1Corinteni 7:8,1Corinteni 7:32-35) vorbeşte şi  încurajează în cadrul familiilor, la naşterea de copii nu la contracepţie.
Observaţi ce se spune în 1Timotei 2:15 NTTF - 2007[4] despre femeie: „Dar va fi salvată prin naşterea de copii, dacă au să rămână în credinţă şi în dragoste şi în sfinţenie, cu cumpătare.”    
Observaţi că traducerea literală arată, că femeia va fi salvată „prin naşterea de copii”, dar şi prin faptul că îi va educa, pe copiii, şi ei „au să rămână în credinţă şi în dragoste şi în sfinţenie, cu cumpătare.”    
Chiar dacă unii teologi interpretează că cuvântul pentru salvare (mântuire) de aici are sensul de ‘ferire de pericole’, sau a fi „în siguranţă”, aşa cum susţine şi NW, adică femeia prin naşterea de copii şi prin ocupare de educarea lor, este ferită de pericolul bârfei, căci nu mai are timp de bârfe sau alte păcate (1Timotei 5:13,1Timotei 5:14), şi astfel nu ar fi vorba de iertarea păcatelor, de salvarea din păcat şi moarte. Totuşi cuvântul din greacă e identic, derivând din ‘sozo’ = salvare. În plus, în context se arată despre răscumpărarea efectuată de Cristos (v.5,6), iar această răscumpărare se primeşte prin credinţă (Romani 3); însă e clar că o faptă a unei credinţe vii (Iacob 2:17), este naşterea de copii, şi bineînţeles creşterea şi educarea lor.
Dacă am interpreta că femeia prin naşterea de copii în sine, se salvează, atunci şi omul prin predicare se auto-salvează (comp. cu 1Timotei 4:16). Însă aici Pavel, cu alte cuvinte, vrea să spună că salvarea (mântuirea) este prin naşterea de copiii, deoarece aşa îşi îndeplineşte femeia rolul ei, şi nu i-a rolul bărbatului de a învăţa, a lua iniţiative ca Eva (comp. 1Timotei 2:11-14 cu Geneza 3:1-6). Salvarea la care face referire aici Pavel este salvarea din păcat şi moarte, deoarece el spune că cu toate că Eva a păcătuit, ea poate fi salvată, nu urmând exemplul lui Eva, luând rolul bărbatului, de a învăţa, sfătui, a lua iniţiative, ci păstrând rolul ei dat de Dumnezeu, printre care şi naşterea de copiii şi educarea lor ca ei să rămână în credinţă.
Tot în 1 Timotei, Pavel arată că o însuşire a unei văduve este creşterea de copii, ceea ce implică şi naşterea lor şi nu contrariul, şi anume contracepţia. Observaţi ce spune el inspirat de Spiritul Sfânt: „O văduvă, ca să fie înscrisă în lista văduvelor, trebuie să n-aibă mai puţin de şaizeci de ani, să nu fi avut decât un singur bărbat; să fie cunoscută pentru faptele ei bune; să fi crescut copii…” (1 Timotei 5:9,10). Oare văduvele creştine din prezent care au folosit toată viaţa contracepţionale, se pot încadra în lista adevăratelor văduve, şi prin extensie a femeilor care se tem cu adevărat de Dumnezeu? 
Tot aici se încurajează nu la anticoncepţionale, ca în unele broşuri creştine, din păcate, ci la a avea copii. Observaţi îndemnul lui pentru văduvele tinere: „Vreau, deci, ca văduvele tinere să se mărite şi să aibă copii, să fie gospodine la casa lor, ca să nu dea potrivnicului nici un prilej de ocară” Învăţătură diferită de aşa zisa îngăduinţă creştină pentru contracepţie, care lasă la conştiinţa cuplului dacă să folosească sau nu anticoncepţionale, argumentând, că deoarece Biblia nu discută direct şi clar problema trebuie să o lăsăm la latitudinea conştiinţei. Dar ce dorim mai clar decât afirmaţia pentru femeile văduve: „Vreau, deci, ca văduvele tinere să se mărite şi să aibă copii” cât şi pentru celelalte femei măritate:  „va fi mântuită prin naşterea de fii” mai putem să ne permitem să lăsăm la conştiinţa cuiva, când în joc este salvarea (mântuire)? Nu e vorba de o decizie oarecare, ci e vorba de ‘joaca de-a Dumnezeu’. Dumnezeu a spus ca femeia să nască fii, iar noi spunem altceva, Biblia spune că prin naşterea de fii ea este salvată, noi spunem: ‘faceţi ce doriţi !?
În concluzie: Atât V.T.[5] cât şi N.T. încurajează nu la contracepţii indiferent de metodă, ci la concepţii, la a avea copii.
 
2)Este o lipsă de respect faţă de trup şi faţă de organele de reproducere şi o folosire greşită a acestora, nu după scopul lui Dumnezeu.
Un alt argument care arată că contracepţia este păcat, este următorul: Pilula absorbită regulat, nu acoperă o nevoie a corpului femeii, ci ea provoacă o dereglare a trupului, care este templul lui Dumnezeu (1Corinteni :316,1Corinteni :17); şi creează o întrerupere (temporară) a funcţiei naturale şi normale, după placul celei care o utilizează.
În aceasta constă un element care trebuie să-i pună în gardă pe creştini. Dumnezeu, Creatorul nostru, ne-a făcut într-un mod perfect, până în cel mai mic amănunt. Ce construcţie uimitoare este corpul omenesc! Ce ansamblu complex cu mecanisme gingaşe fin echili­brate! David exprimă lucrul acesta mai bine ca oricine atunci când spune în Psalm 139:13-16: „Tu mi-ai întocmit rinichii, Tu m-ai ţesut în pântecele mamei mele:  Te laud că sunt o făptură aşa de minunată. Minunate sunt lucrările Tale şi ce bine vede sufletul meu lucrul acesta! Trupul meu nu era ascuns de Tine, când am fost făcut într-un loc tainic, ţesut în chip ciudat, ca în adâncimile pământului. Când nu eram decât un plod fără chip, ochii Tăi mă vedeau; şi în cartea Ta erau scrise toate zilele care-mi erau rânduite, mai înainte de a fi fost vreuna din ele.”
Însă noi nu avem respect faţă de sfinţenia vieţii a trupului, a mecanismelor create de Dumnezeu şi ne jucăm de-a ‘dumnezeu’, făcând cu trupul nostru ce vrem noi, nu ce vrea Creatorul. Astfel, ne dovedim mai mult iubitori de plăceri decât de Dumnezeu (2Timotei 3:4). Dumnezeu a transmis viaţa şi a conferit cuplului capacitatea creatoare, de fapt numele primei femei a fost: Eva (viaţă). Acesta defineşte misiunea care i-a fost dată de Dumnezeu, ca şi urmaşelor ei: să asigure permanenţa posteri­tăţii în rodire şi înmulţire, ca să umple pământul. Atât organismul feminin cât şi masculin, este conceput pentru această responsabilitate glorioasă.
Anticoncepţionalele în toate formele sunt riscante pentru trup şi chiar se pot dovedi dăunătoare. Noi suntem chemaţi să onorăm (Psalm 8:5) şi să avem grijă de trupul nostru care este templul lui Dumnezeu nu să-l ruinăm.
Biblia avertizează în 1Corinteni 3:16-19: „Nu ştiţi că voi sunteţi Templul lui Dumnezeu şi că Duhul lui Dumnezeu locuieşte în voi? Dacă nimiceşte cineva Templul lui Dumnezeu, pe acela îl va nimici Dumnezeu; căci Templul lui Dumnezeu este Sfânt: şi aşa sunteţi voi. Nimeni să nu se înşele: Dacă cineva dintre voi se crede înţelept în felul veacului acestuia, să se facă nebun, ca să ajungă înţelept. Căci înţelepciunea lumii acesteia este o nebunie înaintea lui Dumnezeu.”
Noi suntem chemaţi avem grijă de trup, nu să-l dereglăm şi îmbolnăvim cu pilule, am cunoscut personal o martoră a lui Iehova care avea probleme de sănătate din cauza tabletelor contraceptive, însă creştinii adevăraţi sunt chemaţi să trăiască în sfinţenie, adică puşi deoparte pentru Dumnezeu nu pentru plăcerile noastre (1Petru 1:15,1Petru 1:16).
Biblia ne mai îndemnă în Efeseni 5:28-30: „Tot aşa trebuie să-şi iubească şi bărbaţii nevestele, ca pe trupurile lor. Cine îşi iubeşte nevasta, se iubeşte pe sine însuşi. Căci nimeni nu şi-a urât vreodată trupul lui, ci îl hrăneşte, îl îngrijeşte cu drag, ca şi Hristos Biserica; pentru că noi suntem mădulare ale trupului Lui.”
Noi suntem mădularele Domnului! Trupurile noastre sunt temple ale lui Dumnezeu! Noi avem datoria nu să ne ruinăm trupurile ci să le îngrijim cu drag.
Dumnezeu a lăsat organele de reproducere ca prin ele să se reproducă specia umană, iar plăcerea era un efect al acestui scop, nu un scop în sine. De fapt, relaţiile intime dintre cei căsătoriţi trebuie să fie o finalitate a iubirii lor. Creaţia şi planul lui Dumnezeu era foarte bun (Geneza 1:27-31). Dar Diavolul l-a pervertit şi i-a îndemnat pe oameni pe parcursul secolelor la egoism şi la căutarea propriei plăcerii, fără a dărui viaţă, accentul fiind pe a primi, pe a fi satisfăcut, nu pe a-l satisface pe Dumnezeu dând viaţă mai departe. Astfel din păcate se poate ajunge în căsnicie ca să se caute doar plăcerea, şi astfel, cel căsătorit, să considere partenerul de sex opus, drept un obiect sexual, care să-i satisfacă dorinţele, şi nu o finalitatea a iubirii celor doi spre viaţă şi procreere.
Scopul lui Dumnezeu pentru crearea organelor de reproducere a fost şi este: 1) înmulţirea speciei umane (Geneza 1:28). 2) satisfacţia şi plăcerea ce izvorăşte din unirea celor doi, ca o finalitate a dragostei lor (Proverbe 5:15-21; 1Corinteni 7:3-5).
Contracepţia loveşte în primul punct al scopului lui Dumnezeu cu organele de reproducere, ba mai mult, chiar dacă există iubire între cei doi, ei nu sunt cuplaţi la iubirea divină pentru copii, ei se gândesc doar la ei şi nu la planul lui Dumnezeu cu ei. Ei se aseamănă într-o oarecare măsură cu Onan care a oprit însămânţarea cumnatei lui, după legea divină a leviratului (vezi Deuteronom 25:5-6). El a acceptat să se culce cu soţia fratelui său mort, după legea leviratului (adică aceea de a da urmaşi fratelui mort), el nu a respins actul sexual şi plăcerea, însă nu a dorit să dea urmaşi, fratelui său, şi pentru aceasta, el a fost omorât de Dumnezeu, observaţi ce relatează Biblia în Geneza 38:8-10: „Atunci Iuda i-a zis lui Onan: „Du-te la nevasta fratelui tău, ia-o de nevastă şi ridică sămânţă fratelui tău. Onan, ştiind că sămânţa aceasta n-are să fie a lui, vărsa sămânţa pe pământ ori de câte ori se culca cu nevasta fratelui său, ca să nu dea sămânţă fratelui său. Ce făcea el n-a plăcut Domnului, care l-a omorât şi pe el.”
Păcatul lui Onan nu a constat doar în faptul că nu a respectat legea leviratului, nu a dat urmaşi fratelui său, aşa cum susţine WTS; nu, ci a constat şi în practica în sine care nu era după voia lui Dumnezeu.
Chiar dacă în prezent Dumnezeu a dat mai mult har oamenilor ne-pedepsindu-i neapărat imediat ca şi pe Onan, totuşi ei se vor întâlni cu Dumnezeu (Amos 4:12), şi la judecată finală vor suferi condamnarea şi pedeapsa Lui dreaptă.
Putem compara contracepţia cu păcatul îmbuibării sau excesului de alimentaţie. Ca şi în această situaţie, când omul, nu mai înţelege că mâncarea a fost dată cu scopul hrănirii sănătoase a trupului cu elemente nutritive, îmbuibarea, nu mai caută nevoile trupului, adică scopul pentru care Dumnezeu a creat alimentele, ci caută plăcerea în sine: „gustul alimentelor”, tot aşa prin contracepţie se caută plăcerea în sine, nu scopul actului sexual: procreerea.
 
3)Contracepţia o putem încadra în sfera sterilităţii, fiind o sterilitate temporară şi deci un semn al blestemului nu al binecuvântării
Să reamintim aici una dintre constantele care reies din revelaţia bi­blică. Cei care ascultă, şi pun în practică poruncile lui Iehova moştenesc binecuvântarea; cei care le încalcă şi se abat de la ele îşi atrag asupra-le blestemul. Ori, fertilitatea, ca şi sterilitatea, îşi au obârşia (originea) în aceste rânduieli divine.
Este contracepţia blestem sau binecuvântare? În primul rând, putem spune că contracepţia provoacă o stare de sterilitate, indiferent dacă temporară sau definitivă. Şi ce este din punct de vedere divin: sterilitatea (incapacitatea de a mai procrea)? Să lăsăm ca Biblia să răspundă:
SEMNUL BINECUVÂNTĂRII:
&   Geneza 22:17: „ te voi binecuvânta foarte mult şi-ţi voi înmulţi foarte mult sămânţa şi anume: ca stelele cerului şi ca nisipul de pe ţărmul mării; şi sămânţa ta va stăpâni cetăţile vrăjmaşilor ei.”
&   Geneza 32:12: „Şi Tu ai zis: „Eu voi îngriji ca să-ţi meargă bine, şi-ţi voi face sămânţa ca nisipul mării, care, de mult ce este, nu se poate număra.”
&   Deuteronom 7:13-15: „El te va iubi, te va binecuvânta şi te va înmulţi; va binecuvânta rodul trupului tău şi rodul pământului tău, grâul tău, mustul şi untdelemnul tău, rodul cirezilor tale de vite şi rodul turmelor tale de oi, în ţara pe care a jurat părinţilor tăi că ţi-o va da. Vei fi binecuvântat mai mult decât toate popoarele; şi la tine nu va fi nici bărbat, nici femeie stearpă (sterilă), nici vită stearpă în turmele tale.”
&   Deuteronom 28:11: „Domnul te va copleşi cu bunătăţi, înmulţind rodul trupului tău, rodul turmelor tale şi rodul pământului tău, în ţara pe care Domnul a jurat părinţilor tăi că ţi-o va da.”
SEMNUL BLESTEMULUI:
&   Deuteronom 28:15-18„Dar dacă nu vei asculta de glasul Domnului, Dumnezeului tău, dacă nu vei păzi şi nu vei împlini toate poruncile Lui şi toate legile Lui pe care ţi le dau astăzi, iată toate blestemele care vor veni peste tine şi de care vei avea parte…Rodul trupului tău, rodul pământului tău, fătul vacilor tale şi fătul oilor tale, toate vor fi blestemate.”
&   Osea 9:7-14„Vin zilele pedepsei… Slava lui Efraim va zbura ca o pasăre: nu mai este nici o naştere, nici o însărcinare şi nici o zămislire! Chiar dacă îşi vor creşte copiii, îi voi lipsi de ei înainte ca să ajungă oameni mari; şi vai de ei, când Îmi voi întoarce privirile de la ei! Efraim, după cum văd, îşi dă copiii la pradă; şi Efraim îşi va duce singur copiii la cel ce-i va ucide! Dă-le, Doamne! Ce să le dai? Dă-le un pântece, care să nască înainte de vreme şi ţâţe seci!”
Deci este clar, asculţi de Dumnezeu, eşti binecuvântat, iar binecuvântarea implică înmulţire, pe când semnul blestemului este sterilitate, lipsă de copii, de naşterii, cum spune Osea: „nu mai este nici o naştere, nici o însărcinare şi nici o zămislire!”
Psalm 127:3: „Iată, fiii sunt o moştenire de la Domnul, rodul pântecelui este o răsplată dată de El. Ca săgeţile în mâna unui războinic, aşa sunt fiii făcuţi la tinereţe. Ferice de omul care îşi umple tolba de săgeţi cu ei! Căci ei nu vor rămâne de ruşine, când vor vorbi cu vrăjmaşii lor la poartă.
Psalm 128:1: „Ferice de oricine se teme de Domnul şi umblă pe căile Lui! Căci atunci te bucuri de lucrul mâinilor tale, eşti fericit, şi-ţi merge bine. Nevastă-ta este ca o viţă roditoare înăuntrul casei tale; copiii tăi stau ca nişte lăstari de măslin împrejurul mesei tale. Aşa este binecuvântat omul care se teme de Domnul. Să te binecuvânteze Domnul din Sion, să vezi fericirea Ierusalimului, în toate zilele vieţii tale, şi să vezi pe copiii copiilor tăi! Pacea să fie peste Israel!”
Este clar că copii sunt o binecuvântare, dar chiar mai mult ei sunt o moştenire şi o răsplată de la Dumnezeu, vrei tu să opreşti binecuvântarea, moştenirea şi răsplata sau să o primeşti?
Copii sunt ca săgeţile în mâna unui războinic, cel care îi are, şi îi creşte în frica şi disciplina Domnului, vor fi de un real folos în lupta contra celui rău, căci în momente grele vor avea un ajutor real, şi la bătrâneţe un sprijin pe măsură.
Aşadar să nu uităm, noi am fost cumpăraţi cu un mare preţ, să-L glorificăm deci pe Dumnezeu vieţii cu corpurile noastre (1Corinteni 6:20). Unii au unele întrebări sau obiecţii, ca de pildă:
 
Ce facem dacă suntem săraci şi nu abia ne descurcăm cu copii pe care îi avem deja?
Ce facem dacă suntem prea săraci şi nu ne descurcăm nici pentru noi? Însemnă că putem fura? Însemnă că putem ucide ca să ne acoperim sărăcia? De multe ori sărăcia pleacă tot de la neascultarea de Dumnezeu (Deuteronom 28:15-46,Deuteronom 28:53-55). Problema nu este sărăcia, căci dacă ne uităm la sărăcie şi la probleme, păcătuim, căci noi avem îndemnul să-l urmăm pe Cristos, şi să privim ţină la El (Evrei 12:2-3). Biblia ne învaţă să privim la lucrurile care nu se văd nu la cele ce se văd (2Corinteni 4:18; 2Corinteni 5:7). Problema nu este sărăcia, ci problema este necredinţa că Dumnezeu va purta de grijă. El însuşi a promis în domeniu material:
&   Psalm 37:25: „Am fost tânăr şi am îmbătrânit, dar n-am văzut pe cel neprihănit părăsit, nici pe urmaşii lui cerşindu-şi pâinea.”
&   Evrei 13:5: „Să nu fiţi iubitori de bani. Mulţămiţi-vă cu ce aveţi, căci El însuşi a zis: „Nicidecum n-am să te las, cu nici un chip nu te voi părăsi.” Aşa că putem zice plini de încredere: „Domnul este ajutorul meu, nu mă voi teme: ce mi-ar putea face omul?”
Astfel în loc să ne întrebăm: oare am suficienţi bani? Ar trebui să mă întreb: Oare are Dumnezeu suficienţi bani? Şi am eu credinţa care îl crede pe cuvânt pe Dumnezeu că „Nicidecum n-am să te las, cu nici un chip nu te voi părăsi.”? O altă obiecţie:
 
Ce facem când soţia este bolnavă şi nu mai poate să susţină o sarcină şi nici să o nască sănătos?
Unii oameni motivează folosirea metodelor contracepţionale din pricină că de pildă, soţia este prea bolnavă ca să poarte o sarcină, şi să nască, şi numai aşa pot întreţine relaţii sexuale, ca cuplu, dacă se protejează de o eventuală sarcină. Oare este aceasta o scuză pentru folosirea metodelor contracepţionale?
Să ne întrebăm sincer? Ce au făcut creştinii din primul secol în situaţia aceasta, ei nu avea pilule sau tratamente anticoncepţionale? Răspunsul dacă suntem sinceri ar fi, pur şi simplu ar opri relaţiile sexuale dintre ei, bucurându-se de părtăşie, prietenie şi de o relaţie afectivă. Dragostea adevărată între soţi poate exista şi fără relaţii sexuale, dar din păcate şi relaţiile sexuale pot exista fără dragoste, cum? Prin căutarea plăcerii proprii, adică egoism.
Cineva ar putea spune, vrei să spui că dacă soţia nu mai poate avea copii, că trebuie să nu mai am relaţii sexuale cu ea[6] că să nu o pun în pericol? Vrei să mă îndemni la păcat? Vrei să ard (comp. Cu 1Corinteni 7:9) şi să cad în adulter?
Unii creştini consideră că deoarece Pavel menţionează situaţia ca unii să ardă sexual, şi la aceştia li se îngăduie să se căsătorească, ca să poată avea relaţii sexuale legitime, şi să nu ardă, şi să cadă în păcat. Unii profită de acest pasaj scoţându-l din context, căci în context este vorba de cineva necăsătorit care are dreptul să se căsătorească.
Astfel nici cei ce nu au dreptul din motiv că au divorţat fără temei scriptural, nu au voie să se recăsătorească şi astfel chiar dacă ard, trebuie să înveţe stăpânirea de sine, şi tot aşa şi cei căsătoriţi care nu se pot atinge de soţiile lor din motive de sănătate, şi securitate, pentru o eventuală sarcină trebuie să se abţină. O căsnicie poate funcţiona fără relaţii sexuale.
În plus, Pavel mai dă şi un alt motiv de abţinere sexuală printre soţi, în 1Corinteni 7:29-35: „Iată ce vreau să spun, fraţilor: de acum vremea s-a scurtat. Spun lucrul acesta, pentru ca cei ce au neveste, să fie ca şi cum n-ar avea; cei ce plâng, ca şi cum n-ar plânge; cei ce se bucură ca şi cum nu s-ar bucura; cei ce cumpără, ca şi cum n-ar stăpâni; cei ce se folosesc de lumea aceasta, ca şi cum nu s-ar folosi de ea; căci chipul lumii acesteia trece. Dar eu aş vrea ca voi să fiţi fără griji. Cine nu este însurat, se îngrijeşte de lucrurile Domnului, cum ar putea să placă Domnului. Dar cine este însurat, se îngrijeşte de lucrurile lumii, cum să placă nevestei. Tot aşa, între femeia măritată şi fecioară este o deosebire: cea ne-măritată se îngrijeşte de lucrurile Domnului, ca să fie Sfântă şi cu trupul şi cu duhul; iar cea măritată se îngrijeşte de lucrurile lumii, cum să placă bărbatului ei. Vă spun lucrul acesta pentru binele vostru, nu ca să vă prind într-un laţ, ci pentru ceea ce este frumos şi ca să puteţi sluji Domnului fără piedici.”
În contrast cu unii sexologi, care susţin că cuplu trebuie să aibă cât mai multe relaţii sexuale, Pavel susţine contrariul. Aici după ce Pavel descrie 5 stări: 1) bărbaţi căsătoriţi; 2) cei ce plâng; 3) cei ce se bucură; 4) cei ce cumpără şi stăpânesc; 5) cei ce se folosesc de lumea aceasta; Pavel spune că aceştia să nu-şi folosească drepturile lor (dreptul de a avea relaţii sexuale cu soţia, de a te plânge, de a te bucura, de a stăpânii, etc.), nu pentru că ei nu au aceste drepturi, nu, motivul este altul: „vremea s-a scurtat”.
Prin urmare, din acest text se desprinde, că un motiv pentru care chiar cei căsătoriţi să se abţină de la relaţii sexuale este acela că „vremea s-a scurtat”, şi pentru că timpul s-a scurtat, noi trebuie să ne folosim tot mai puţin de drepturile noastre fizice legitime, şi să căutăm interesele şi domeniile spirituale nevăzute dar eterne, ca să fi găsiţi înaintea Domnului, fără pată şi fără vină, şi să devenim tot mai spirituali şi evlavioşi (2Petru 3:11-14).
Ba mai mult, în 1Corinteni 7:29-35, se arată în mod clar că cei necăsătoriţi se pot îngriji mai mult de lucrurile Domnului, în mod asemănător o pot face cuplurile ce au decis rărirea relaţiei sexuale, sau abstinenţa relaţiei sexuale.
Chiar un cuplu sănătos fizic poate decide să aibă tot mai rar relaţii sexuale sau chiar deloc, dacă în cazul lor, prin aceasta, se reuşeşte a da prioritate în viaţa cuplului şi a familiei, domeniu spiritual sau interesele lui Dumnezeu. În 1Corinteni 7:3-5, Pavel enunţă un principiu pentru relaţiile sexuale din cadrul căsătoriei, dar şi un principiu al separării, care să nu fie pentru multă vreme, din cauza lipsei de stăpânire. Cu alte cuvinte cuplurile fără stăpânire de sine, slabe spiritual, se pot învoi doar pentru un timp scurt, în care soţii se dedică rugăciunii, postului, să se abţină de la relaţii, dar cu siguranţă există cupluri, care se pot lipsi de relaţii mai mult timp, pe acestea le putem numi tari, sau liberi şi stăpâni pe propriul vas (comp. 1Corinteni 7:37 cu 1Tesaloniceni 4:4,1Tesaloniceni 4:5).
 
De ce nu putem să ne planificăm câţi membri să aibă familia noastră, ca să avem doar copii care ni dorim?
Răspunsul e simplu, deoarece nu avem dreptul acesta, o dată ce viaţa noastră nu mai e a noastră, ci este a lui Dumnezeu (Romani 14:8). Noi ne-am predat drepturile şi am recunoscut că nu avem înţelepciune să ne guvernăm, în apa botezului, i-am predat domnia asupra vieţii noastre lui Dumnezeu (Romani 10:9; 1Corinteni 6:19-20; 1Corinteni 7:23). Sau este Iehova doar un Stăpân de ocazie? Şi astfel când dorim ascultăm de El, şi când nu dorim, facem ce ne place nouă?
Pentru a îndepărta orice conştiinţă vinovată a adepţilor lor, institu­ţiile de planificare familială (planning familial) explică faptul că, în felul acesta, „cuplurile vor avea numai copiii pe care şi-i doresc”. Fapt care, de altfel, nu se verifică totdeauna. Uneori pot apărea sarcini ne-dorite chiar şi cu planning familial, şi apoi, ele vor evita astfel recurgerea la avort. Orice s-ar zice, modificarea hormonală profundă adusă de bunăvoie prin înghiţirea „pilulei” dereglează echilibrul stabilit de Creator. Creş­tinul trebuie să ştie că tot ceea ce se împotriveşte voii lui Dumnezeu, şi care nu poate deci să ‚vină din încredinţare, este păcat’, iar încredinţarea sau credinţa vine prin Cuvântul lui Dumnezeu (Romani 14:22-23; Romani 10:17). I-am întreba pe cei ce i-au anticoncepţionale, pe ce baza sau încredinţare din Cuvântul lui Dumnezeu o fac? Vine această practică prin credinţa izvorâtă din Cuvânt?
În plus, o dată ce ne-am predat viaţa lui Dumnezeu nu moi mai putem decide, ci El este Stăpânul în toate domeniile de decizie ale vieţii. Deci problema nu se pune: „Câţi copii doresc eu să-mi planific pentru ai avea”, ci dorinţa unui creştin este: „Câţi copii doreşte Dumnezeu să am eu?” Oare ar dori Dumnezeu ceva peste puterile mele? Iar orice teamă că Dumnezeu este absurd, sau că vrea să-mi pună poveri prea grele pentru mine este ne-justificată, având în vedere că vorbim de un Dumnezeu al dragostei şi al ordinii (1Ioan 4:8; 1Corinteni 14:33).
În plus, oare doresc eu ceea ce spune Cuvântul:
&   Deuteronom 7:13-15: „El te va iubi, te va binecuvânta şi te va înmulţi; va binecuvânta rodul trupului tău şi rodul pământului tău, grâul tău, mustul şi untdelemnul tău, rodul cirezilor tale de vite şi rodul turmelor tale de oi, în ţara pe care a jurat părinţilor tăi că ţi-o va da. Vei fi binecuvântat mai mult decât toate popoarele; şi la tine nu va fi nici bărbat, nici femeie stearpă (sterilă), nici vită stearpă în turmele tale.”
&   Deuteronom 28:11: „Domnul te va copleşi cu bunătăţi, înmulţind rodul trupului tău, rodul turmelor tale şi rodul pământului tău, în ţara pe care Domnul a jurat părinţilor tăi că ţi-o va da.”
Eu cred că dacă eşti fermier, nu cred că ţi-ar place ca turmele tale să fie sterpe, şi nu ai considera aceasta o binecuvântare, ci ai consider-o un blestem, nici nu cred că le-ai face „planificare familială”.
Însă tu care eşti „turma păşunii Lui” (Psalm 100:3), vrei ca tu, cel din turmă să stabileşti câţi copii să ai în loc să-l laşi pe Stăpân!? Nu cred că ai dori să ai animale sterpe, dar nu ai dori, nici cealaltă extremă, animale-mame, care din cauză mulţimii puilor să nu le poată alăpta, şi astfel ca acei pui să moară de foame. Cu siguranţă că nici una dintre extreme nu este bună. De aceea e nevoie să-l implicăm pe Dumnezeu în viaţa noastră, dar şi să-l lăsăm ca El să decidă, şi să ne călăuzească, ca lucrurile să iasă bine, şi să nu cadă în nici o extremă. Biblia promite dacă Îl implicăm pe El, că lucrurile vor ieşi bine, fără ca să se cadă în vreo extremă:
&   Osea 12:6 BCR (GBV): „De aceea, întoarce-te la Dumnezeul tău, păstrează bunătatea şi judecata şi aşteaptă totdeauna toate de la Dumnezeu.” Cu alte cuvinte dacă ne întoarcem la Dumnezeu, la principiile Lui, şi păstrăm echilibru, şi aşteptăm timpul Lui, implicarea Lui, atunci toate lucrurile vor ieşi bine, deoarece vin „de la Dumnezeu.” (vezi şi Isaia 64:4)
&   Psalm 87:7: „Şi cei ce cântă şi cei ce joacă strigă: „Toate izvoarele mele sunt în Tine.” Dacă toate izvoarele noastre sunt în Dumnezeu, atunci toate pornirile noastre, chiar şi cele sexuale, trebuie să vină din Dumnezeu, ca „Din El, prin El şi pentru El sunt toate lucrurile. A Lui să fie slava în veci! Amin.” (Romani 11:36).
&   1Corinteni 10:31: „Deci, fie că mâncaţi, fie că beţi, fie că faceţi altceva: să faceţi totul pentru slava lui Dumnezeu. Să nu fiţi pricină de păcătuire nici pentru Iudei, nici pentru Greci, nici pentru Biserica lui Dumnezeu. După cum mă silesc şi eu în toate lucrurile să plac tuturor, căutând nu folosul meu, ci al celor mai mulţi, ca să fie mântuiţi.”
De aceea vreau să te întreb sincer: Este Creatorul Stăpân şi peste organele tale genitale? Aşa cum este Stăpân, peste bani, peste timpul nostru, energia noastră, bunurile noastre, etc., aşa ar trebui să fie peste organele noastre genitale, şi peste copiii noştri.
Unii aduc argumentul, că unele din aceste argumente sunt din V.T. şi prin urmare sunt din legea Vechiului Legământ, însă mulţi care aduc aceste argumente, nu conştientizează că aceste principii le regăsim în N.T. (1Timotei 2:15; 5:14). Oare Isus, care a cunoscut că există perioade dificile în viaţa omenirii, de ce nu a spus că este îngăduit în aceste circumstanţe dificile economice, să se practice contracepţia? El a profeţit o astfel de perioadă în Matei 24:19,Matei 24:21, unde este consemnat: Vai de femeile, care vor fi însărcinate şi de cele ce vor da ţâţă în zilele acelea!...Pentru că atunci va fi un necaz aşa de mare, cum n-a fost niciodată de la începutul lumii până acum şi nici nu va mai fi.” El însă nu a spus: „în timpul necazului cel mare, aveţi îngăduinţa să practicaţi contracepţia, din pricina împrejurărilor grele, unice în greutatea lor din istoria omenirii”.
Unii însă persistă în a contesta, spunând: „e o nebunie, să faci copii cu nemiluita!” Însă este demn de ştiut, că în secolele trecute erau şi familii cu 12 sau cu 15 chiar cu 25 de copii, şi fără alocaţii lunare! Însă media copiilor se situa în jurul a trei copii. Deci reţineţi! Media pe familia care nu foloseşte anticoncepţionale este de trei copii, nu un număr extraordinar de mare. În plus, din nou accentuez importanţa implicării lui Dumnezeu, şi importanţa supunerii poftelor noastre voii lui Dumnezeu (comp. cu 1Corinteni 9:27).
Unii spun: „trebuie să avem înţelepciune, nu putem merge pe aceste principii, că am fi ca animalele”! Păi ce înţelepciune este în cei ce nesocotesc Cuvântul infailibil al lui Dumnezeu? Nu e vorba de a fi ca animalele, ci e vorba de a înţelege că căsătoria creştină, este o funie împletită nu doar în doi, ci în trei, adică trebuie implicat şi Dumnezeu nu doar pofta, ci şi stăpânirea de sine. Problema este, că mulţi au stabilit cu mintea lor ce este bine şi înţelept, şi nu au întrebat pe Dumnezeu, uitând că gândurile oamenilor nu sunt gândurile lui Dumnezeu (Isaia 55:8), şi că Dumnezeu ne-a lăsat o călăuză şi învăţător în locul lui Cristos: Spiritul Sfânt (Ioan 14:16-20,Ioan 14:26). Eu vă îndemn să-l întrebaţi pe Dumnezeu cu o inimă deschisă, fără prejudecăţi, şi veţi avea surprize, când vă veţi da seama că gândul vostru nu era şi al Creatorului.
 
Dacă am lăsa liberă naşterea de copii, oare am putea să ne ocupăm de satisfacerea nevoilor lor: spirituale, afective şi materiale?
Unii aduc ca motiv pentru folosirea Anticoncepţionalelor, faptul că dacă se nasc prea mulţi copii, nu mai au timp de închinare, de relaţia soţ-soţie, de biserică, de loc de muncă, etc. Unele mame cu mulţi copiii se pot simţi împovărate, şi acest lucru este adevărat.
Problema nu este în a înţelege că Dumnezeu e vinovat de situaţie, sau că El nu s-a implicat în limitarea naşterii de copii. Problema poate să fie alta, cum ar fi: necumpătarea cuplului, sau soţul nu o ajută pe soţie suficient în a purta poverile vieţii; etc.
Soluţia ca cuplurile să nu ajungă în situaţia de mai sus, este simplă, şi anume: al implica pe Dumnezeu, dar şi a asculta de îndemnurile Duhului Sfânt (Romani 8:1,Romani 8:4-5 comp. cu Osea 12:6) în ce priveşte viaţa sexuală.
Cuplurile care nu pot da naştere la copii[7], sau care au născut un copil sau mai mulţi, şi nu pot da naştere la alţi copii, pentru acestea nu este un păcat să aibă relaţii sexuale, chiar dacă ele nu duc la naşterea de copii, deoarece, nu este decizia lor să fie aşa, ci a lui Dumnezeu, care a permis această situaţie, sau chiar a închis pântecele (vezi: Geneza 20:18; Geneza 30:2; Iov 3:10).
Este adevărat că sterilitatea este un semn al blestemului, şi era un motiv de nefericire în timpul biblic (Geneza 30:1-2), însă creştinul poate să privească la aspectul pozitiv (Romani 8:28), că poate să se ocupe aşa mai mult de lucrurile Domnului, cât şi poate da naştere la copii spirituali prin Evanghelie, şi de care să aibă timp să se ocupe, pentru ai creşte în învăţătura Domnului. Acest gen de creştini, poate pot căuta mai mult lucrurile de sus (Coloseni 3:1-3), şi binecuvântările spirituale din locurile cereşti (Efeseni 1:3).
Cuplurile care consideră o nouă naştere în familie, o povară, pot să se oprească de la a naşte copii abţinându-se de la relaţii sexuale. Aceasta decizie o i-au soţii de comun acord, şi sub călăuzirea Domnului. Unii ar putea protesta, şi ar putea spune: „dar bine dar eu am nevoie de acest tip de relaţie intimă”,  da, înţeleg, însă o iubeşti pe soţia ta? Vrei să împovărezi?
Apoi să ne gândim, o persoană care poate când era în lume a divorţat de soţia sa, nu din motiv de desfrânare, are nevoie de relaţii intime, însă trebuie să se stăpânească deoarece şi-a pierdut dreptul la relaţii intime, prin divorţ.
În mod asemănător, cei nu mai doresc copii, îşi pierd dreptul la relaţiile intime, deoarece acesta s-a dat cu scopul procrerii, nu pentru plăcerea în sine (comp. Geneza 1:28 cu Geneza 38:9-10).
Subtilă mai este tentaţia oferită în interiorul cuplului, de folosirea unor mijloace care îi permit, în toată legitimitatea, să aibă toată plăcere mult dorită, fără a-şi asuma responsabilitatea creşterii copiilor. Multe cupluri nu au copii, astfel din egoism, dorind să fie liberi de orice responsabilităţi, oare dacă ar fi făcut şi părinţii tăi la fel?! Atunci nu ai mai fi existat azi să citeşti acest material!
Trebuie să înţelegi că anticoncepţionalele pune voia omului mai presus de ordinea şi funcţionarea stabilită de Dumnezeu în corpul tău. Cu ce scop? Ca să dăm frâu liber plăcerii sexuale, dar fără funcţia reproducătoare inerentă stabilită de Creator, cu alte cuvinte vrem plăcere fără responsabilitate!
 
Este planificarea familială un păcat?
Nu este păcat atunci când planificarea se face împreună cu Dumnezeu, sub călăuzirea Spiritului Sfânt (Romani 8:14). Unii nu folosesc metode contaceptive nici sub formă fizică sau hormonală, ci doar pur şi simplu aleg să aibă, relaţii sexuale în perioada de ne-fertilitate a femeii. Este aceasta păcat?
Este tot o metodă de a alege doar plăcerea fără responsabilitate, eu cred că iubirea de Dumnezeu şi de semeni, ar trebui să îndemne, ori să acceptăm întregul pachet, al efectului unor relaţii intime, ori să-l refuzăm din motiv că dăm la o parte unul din scopurile acestui tip de relaţie.
Sexualitatea trăită pentru ea însăşi este golită de sens. Ea este dată şi pentru reproducere, nu degeaba, a pus Dumnezeu, sămânţa de parte bărbătească în bărbat, şi de parte femeiască în femeie.
De asemenea, să nu uităm, sexualitatea îşi are originea în lucruri vizibile temporare, deoarece Isus a spus în Matei 22:30: „Căci la înviere, nici nu se vor însura, nici nu se vor mărita, ci vor fi ca îngerii lui Dumnezeu în cer.” Altfel zis, plăcerea sexuală, atât de mult căutată pe acest pământ nu va mai fi întâlnită în cer. De aceea, bărbatul şi femeia conduşi de Spiritul Sfânt, nu vor avea nevoie de un surogat de planificare, pentru a-şi controla naşterile în căminul lor, ci însuşi Duhul Sfânt, iubirea sfinţită care îi uneşte, şi care nu caută folosul său, le va dicta atitudinile, şi le va permite să rămână în „faptele bune pe care le-a pregătit Dumnezeu mai dinainte, ca să umblăm în ele.” (Efeseni 2:10).  
Cu toate că lumea poate considera demodată, sau chiar stupidă o astfel de atitudine, Biblia descrie epoca zilelor din urmă, prin cuvintele: „oamenii vor fi iubitori de sine, ...ne-iubitori de bine, iubitori mai mult de plăceri decât iubitori de Dumnezeu” (2Timotei 3:1-4). Astfel este de aşteptat ca optica lui Dumnezeu să fie diferită de cea a lumii. Oamenii îşi caută mai mult plăcerile lor decât să aprecieze darul procrerii, care derivă din darul căsătoriei (1Corinteni 7:7). Ei se aseamănă cu Esau, un bărbat lumesc, care pentru plăcerea de a mânca o ciorbă de linte şi-a vândut dreptul de întâi-născut (Evrei 12:16-17), mulţi fac la fel, pentru plăcerea sexuală îşi vând dreptul şi darul de a procrea, mai exact anhilându-l prin anticoncepţionale.
Să mai menţionaăm efectele negative psihice şi fizice:
Metoda contraceptivă folosită de Onan cel menţionat în Biblie, ‘coitus interruptus’, poate avea urmări nefaste asupra cuplului deoarece creează o stare de anxietate şi tensiune psihică şi, pe termen lung, poate provoca dezordini sexuale la parteneri ca impotenţa la bărbat şi frigiditatea la femeie. WTS susţine o astfel de metode pe care însuşi Biblia o condamnă clar, după cum puteţi citi în Geneza 38:7-10 NW: „Însă Er, întâiul născut al lui Iuda, a fost rău în ochii lui Iehova. De aceea, Iehova l-a omorât. Atunci Iuda i-a spus lui Onan: „Culcă-te cu soţia fratelui tău; încheie cu ea căsătoria între cumnaţi şi ridică-i urmaşi fratelui tău“. Dar Onan ştia că urmaşii nu vor fi ai lui şi, când se culca cu soţia fratelui său, îşi vărsa sămânţa pe pământ, ca să nu-i dea urmaşi fratelui său. Ceea ce a făcut el a fost rău în ochii lui Iehova. De aceea l-a omorât şi pe el.”
Iată ceea ce Iehova consideră a fi rău, WTS susţine că este bun, având şi obrăznicia să se prezinte ca fiind ‚singurul canal de comunicare a lui Dumnezeu’, iubite cititor nu te lăsa amăgit de oameni, nu ascultă de sfatul Bibliei.
Revenind la efectele negative, spermicidele pot provoca iritaţii şi infecţii şi, foarte probabil, în cazul în care totuşi a avut loc fecundarea, au un efect avortiv: ucid ovulul fecundat sau împiedică nidarea.
Aceleaşi efecte, precum şi altele de ordin psihic, pot apărea în cazul folosirii condomului şi a diafragmei.
Steriletul folosit azi de circa 80 de milioane de femei, - 74 de milioane numai în China -, aduce cu el numeroase riscuri: crampe dureroase, contracţii uterine în încercarea de a respinge corpul străin, infecţii pelviene, uneori perforarea uterului provocând hemoragie internă şi peritonită, obstrucţie tubară, şi prin aceasta sterilitate, riscul sarcinii extrauterine de zece ori mai mare decât la femeile care nu poartă sterilet. Şi ceea ce e mai grav, steriletul, cum am amintit, nu este o tehnică contraceptivă, ci una abortivă.
Datorită efectelor deosebit de dăunătoare, companiile care fabrică sterilete în Statele Unite au fost date în judecată de multe femei care s-au îmbolnăvit. Drept care, din anul 1986, aceste companii au încetat să le mai vândă pe piaţa americană. Ceea ce nu înseamnă că respectivele fabrici nu mai produc sterilete. Însă din 1986 ele sunt fabricate numai pentru export.
Deosebit de grave pot fi efectele pilulei anticoncepţionale pe bază de hormoni.
Ginecologii dau o listă foarte lungă cu bolile şi complicaţiile pe care le pot avea femeile care recurg la această metodă contraceptivă: tensiune a sânilor, greaţă, cefalee, ameţeli, acnee, frigiditate, sângerări uterine, obezitate, hiperlipemie, stări depresive, oboseală, accidente tromboembolice, diferite forme de cancer hormonodependent: cancer mamar, cancer uterin şi al colului uterin; dereglări de natură psihică, dezordini de hipercoagulare cu tromboflebite, tromboze venoase profunde, embolie pulmonară, tromboză cerebrală; accidente cardio-vasculare: infarct, hipertensiune, ateroscleroză, afecţiuni coronariene, în special la fumătoare şi la femeile care au trecut de 40 de ani.
Un studiu făcut în 1977-1981 în Anglia pe 200.000 de femei arată că la femeile care folosesc pilule procentajul deceselor cauzate de afecţiuni cardiace şi vaso-cerebrale e cu 40% mai ridicat decât la femeile care nu folosesc. Riscul hemoragiei cerebrale este de 6,5 ori mai mare iar la femeile care mai şi fumează este de 22 de ori mai mare decât la femeile care nu folosesc pilule.
Pericolul de infecţii pelviene e de 7 ori mai mare la femeile care folosesc pilule decât la celelalte.
Este apoi riscul sterilităţii. În Statele Unite sunt circa un milion de femei devenite sterile din cauza pilulei şi numărul lor creşte cu circa 100.000 pe an. S-ar mai putea aminti blocajul permanent al funcţiei hipotalamice, încetarea creşterii la persoanele care sunt încă în creştere.
Există şi alte riscuri: accidente respiratorii, sarcini extrauterine, naşteri premature, tumori benigne, iar unii specialişti consideră că răspândirea SIDEI nu e străină de folosirea pilulei întrucât pilula ar slăbi sistemul imunitar.
În concluzie, iubite cititor, contracepţia este păcat, din următoarele motive: este împotriva perpetuării vieţii, nu încurajează la naşterea de copii aşa cum se arată în Biblie, ci la oprirea procrerii, este o lipsă de respect faţă de trup şi faţă de organele de reproducere şi o folosire greşită a acestora, nu după scopul lui Dumnezeu, contracepţia o putem încadra în sfera sterilităţii, fiind o sterilitate temporară şi deci un semn al blestemului nu al binecuvântării, este o manifestare a egoismului, iubirii de plăceri, a necredinţei, şi a ascultării de învăţăturile şi practicile lumii, arătând de fapt că Martorii lui Iehova nu sunt separaţi de lume, aşa după cum pretind ei.
 


[1] Sigla g se referă la revista „Treziţi-vă!”.
[2] WTS este prescurtarea de la Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania, Societatea de care se foloseşte conducerea Martorlilor lui Iehova. Sigla „WTS” îl folosesc ca un simbol adecvat pentru conducerea acestei organizaţii.
[3] Dacă nu este nici o precizare, textele sunt luate din Biblia Cornilescu.
[4] Simbolul NTTF – 2007 = Noul Testament Traducerea Fidelă 2007, o traducere literală a N.T.
[5] Simbolul V.T. este pentru Vechiul testament, iar N.T. pentru Noul Testament.
[6] Creştinii trebuie să conştientizeze, că chiar relaţiile sexuale din cadrul căsătoriei pot fi păcat, în anumite situaţii cum ar fi: în cazul relaţii sexuale din timpul menstruaţiei femeii (Levitic 18:19,Levitic 18:29; Ezechiel 22:10; Ezechiel 36:17); în cazul în care, în timpul relaţiei sexuale, unul din soţii se gândeşte la o altă persoană de sex opus pe care o pofteşte (comp. cu Matei 5:28); în cazul în care relaţia sexuală devine un refugiu în caz de probleme, stres, sau o fugă de probleme, de realitate. Creştinii trebuie să-şi arunce poverile asupra lui Dumnezeu (Psalm 55:22; 1Petru 5:7), El trebuie să devină, turnul lor de refugiu în clipe grele (Psalm 59:17; Psalm 62:2; Psalm 62:6; Psalm 94:22), nu altceva, cum ar fi: sexul (chiar în cazul căsătoriei), îmbuibarea de mâncare, drogurile, televizorul, etc. Şi astfel să facem din aceste lucruri, salvatorii noştri pe timp de probleme. Creştinii trebuie să se raporteze la relaţiile sexuale, nu ca la un panaceu, sau o soluţie la toate problemele familiale, sau de altă natură. Relaţiile sexuale, sunt sfinte (comp. cu 1Corinteni 7:14), astfel când e la mijloc dragostea sinceră, altruistă, care nu caută propriul folos, sau propria plăcere, ci plăcerea partenerului (1Corinteni 7:2-4; Filipeni 2:4), când relaţiile sexuale sunt finalitatea iubirii unui cuplu, şi când este lăsată posibilitatea procrerii, acestea sunt relaţii intime aprobate de Dumnezeu (Proverbe 5:15-23; 1Corinteni 13:4-7).
[7] În situaţia în care un cuplu este steril, deoarece fie soţul; fie soţia, prin metode medicale, au acceptat o intervenţie în trecut asupra organelor genitale, problema trebuie adusă în faţa tronului de har, ca cuplul respectiv să fie iertat de acest păcat, şi cuplul trebuie să se căiască.