În Turnul de veghe (ediția de studiu), din Martie 2018, în articolul: “Botezul, o cerință pentru creștini”,

se spune: Pe parcursul serviciului lui Isus pe pământ, și discipolii săi au făcut botezuri. (Ioan  3:22; 4:1-2) La fel ca botezurile efectuate de Ioan, acestea simbolizau căința cu privire la păcatele împotriva Legii. Însă, după moartea și învierea lui Isus, botezul a dobândit o cu totul altă semnificație pentru continuatorii săi.a) Ce poruncă le-a dat Isus continuatorilor săi după ce a fost înviat? b) Care este semnificația botezului creștin? În 33 e.n., după ce a fost înviat, Isus s-a arătat unei mulțimi de peste 500 de persoane – bărbați, femei și, probabil, copii. Din câte se pare, cu această ocazie a dat el porunca: „Duceți-vă deci și faceți discipoli din oamenii tuturor națiunilor, botezându-i în numele Tatălui, al Fiului și al spiritului sfânt, învățându-i să respecte tot ce v-am poruncit”. (28:19-20; 1Cor. 15:6)”. [sublinierile îmi aparțin].

Acestă învățătură data de conducerea martorilor duce în rătăcire pe martori și se abate de la Scriptură și de la o logică normal!

Iar învățăura despre botez este importantă căci botezul salvează (1Petru 3:21), astfel el nu este doar un simbol, în botez ești spălat de păcate (Fapte 22:16), tocmai de botezi în numele lui Isus Cristos pentru iertarea păcatelor” (Fapte 2:38), și el face parte din învățătura elementară creștină (Evrei 6:2-3)!

Nici într-un text din Ioan 3:22Ioan 4:1-2, unde apostolii au botezat discipoli făcuți de Isus, apoi aceștia după ce au devenit discipoli prin învățătura Lui, au fost botezați la porunca acestuia, însă nu ni se spune că ei îi botezau cu un botez al căinței, cu privire la păcatele împotriva Legii!?

Evreii care se căiau de călcarea legii, botezați de Ioan, după ce se botezau, intrau în grupul discipolilor lui Ioan (Matei 9:14; Marcu 2:18; Luca 5:33), pe când cei botezați la porunca lui Isus, deveneau discipoli ai lui Isus, și Îl urmau pe Isus și învățăturile creștine (Ioan 3:36), și ei deveneau: mireasa lui Cristos, conform cu Ioan 3:39!

Discipolii cei doisprezece care ulterior au devenit apostoli, cu siguranţă că ei s-au botezat între ei, înainte de a boteza pe alţii în Ioan 3:22-30; Ioan 4:1-2. Și cu siguranță botezând la porunca Domnului ei nu au botezat după porunca lui Ioan Botezătorul, cu botezul căinței, dar cum?

Conform cu Coloseni 3:17, NW: Şi, orice faceţi în cuvânt sau în faptă, faceţi totul în numele Domnului Isus”, deci discipolii lui Isus, trebuie să fac totul, fie în domeniul vorbirii sau al faptelor, în Numele lui Isus, deci și botezul!

Domnul Isus a dat autoritate discipolilor Săi de a vindeca, a scoate demoni, a învia morţii, în Numele Său (Matei 10:8; Luca 10:17; Marcu 9:38-39; Marcu 16:17), a predica în Numele Lui (Luca 24:47). Ori aceste lucrări în vechiul legământ se făceau în Numele lui Iehova Dumnezeul lui Israel (2Regi 5:11). Toate acestea indică că Domnul a instituit un botez nou, diferit de cel al lui Ioan, o cale nouă!

Apostolii care în primul rând au primit porunca de a boteza pe oameni, ei au botezat întotdeauna ,,în numele lui Isus Cristos”, care este o singură persoană (Fapte 2:38; Fapte 8:16; Fapte 10:48; Fapte 19:5; Romani 6:3; 1Corinteni 1:12-13; Galateni 3:27)!

Putem afirma fără să greşim, că discipolii erau copii ai lui Dumnezeu şi fraţi cu Isus Cristos încă înainte de Penticosta. O dovadă este că într-o anumită ocazie, Domnul Isus întinde mâna spre ei, şi a afirmat: „Iată mama mea şi fraţii mei!” (Matei 12:48-50; Marcu 3:35), iar fraţii lui Isus sunt corpul Lui (Evrei 2:11), care exista astfel înainte de Penticosta, nici o dovadă biblică nu susține că adunarea (congregația) s-a înființat la penticosta, apostolii aveau Spiritul Sfânt înainte de penticosta conform cu Matei 10:20; Ioan 14:17; Ioan 20:22, iar în Fapte 2:1-4, ei au primit doar un dar al Spiritului: vorbirea în alte limbi.

În Evanghelii, în timpul vieții lui Isus, El îi îndeamnă: „rămâneţi în Mine”, acest îndemn era inutil dacă ei nu erau spiritual plsați în El, dacă ei nu erau corpul Lui!

Apoi Domnul îi descrie pe discipoli, ca fiind mlădiţele din butucul de vie care era Însuşi Domnul Isus, încă înainte de Penticostă (Ioan 15:1-10).

Ei erau copii ai lui Dumnezeu, fraţii şi mireasa lui Cristos, curăţiţi prin Cuvântul lui Dumnezeu şi prin Spiritul Sfânt (Ioan 13:10; Ioan 15:3; Ioan 17:17), pe baza unei jertfe care urma să se dea.

 

Cu siguranță că apostolii nu au botezat de la ei putere; ci, învățați și primind poruncă de la Isus, cum să facă botezul, atunci cum putea Isus să de-a două porunci diferite despre botez, una la începutul serviciului Său pământesc și una după înviere?

Domnul știa că vechiul legământ va fi abrogat, El știa că legea va fi ștearsă, cum să facă o lucrare care la moartea Sa urma să fie abrogată (Efeseni 2:11-18; Coloseni 2:11-17)?

El a instituit un Noul Legământ, El a dat porunci ale Noului Legământ încă de la începutul serviciului Său pământesc, când în predica de pe munte, a schimbat legea lui Moise cu legea Sa, când spunea Aţi mai auzit că li s-a zis celor din vechime…dar Eu vă spun …” (Matei 5:33-34, NW).

Prin urmare să vedem care este concluzia.

 

Greșala Turnului de veghe este multiplă:

1) Turnul de Veghe nu înțelege că apostolii au botezat discipolii ai lui Isus cu botezul Noului Legământ, poruncit de Isus, nu cu botezul căinței poruncit de Ioan Botezătorul.

2) Adunarea (congregația) nu s-a înființat la Penticostat; ci atunci când primi discipoli ai lui Isus s-au botezat ei au devenit adunarea creștină, căci Domnul Isus vorbeşte de adunare (ekklesia) la timpul prezent în Matei 18:15-20, deci în timpul seviciului Său pământesc. Apoi primii rânduiți în adunare sunt apostolii conform cu 1Corinteni 12:28, cum puteau cei doisprezece să fie rânduiți ca apostoli (Luca 6:13-16) dacă ei nu aveau decât botezul căinței al vechiului legământ? Apoi după Penticosta primii rânduiți în adunare au fost diakonii nu apostolii (Fapte 6:1-6). Toate acestea arată că adunarea (ekklesia) lui Cristos a existat înainte de Penticosta!

3) Pe lângă toate acestea, botezul este o identificare cu moartea şi învierea lui Isus (Romani 6:3-4; Coloseni 2:12), însă noi nu ne putem identifica cu Tatăl ceresc care nu a murit (Deuteronom 32:4), nici cu Spiritul Sfânt, ci, doar cu Isus Cristos Fiul lui Dumnezeu singurul care a murit şi a înviat (Romani 6:8-10).

4) Există manuscrise în greacă şi latină care susţin această formulă de botez din Matei 28:19, însă toate manuscrisele existente sunt după conciliul de la Niceea (325 e.n.), oare de ce?

Dar există dovezi că în manuscrisul original a lui Matei fraza aceasta trinitară nu exista, ci este o adăugire, ca și 1Ioan 5:7. Știm că Matei și-a scris Evanghelia în ebraică, există 9 manuscrise în ebraică, așa numitele: Shem–Tob, în care fraza trinitariană din Matei 28:19, nu apare! Chiar Turnul de Veghe folosește aceste manuscrise pentru traducerea NW, pentru a dovedi și restabili în Evanghelia după Matei: Numele divin. Însă, se face că nu vede că fraza trinitară din Matei 28:19, nu există în aceste manuscrise!

Apoi, anumiți scriitori creștini vechi, care atunci când citează textul din Matei 28:19, în lucrările lor nu apare fraza cu cei trei! Printre care amintim pe Eusebiu (263-339 e.n.), Aphraates (270 -345, e.n.), etc.

4) În primul secol conform cu relatările din Biblie, botezul s-a efectuat în Numele Domnului Isus, aşa cum este consemnat în Fapte 2:38; Fapte 8:16; Fapte 10:44; Fapte 19:5; Romani 6:3; 1Corinteni 1:12-13; 1Corinteni 6:11; Galateni 3:27. Formula ‚în Numele lui Isus’, s-a folosit la botezurile care au înfiinţat, adunările (congregațiile) din: Ierusalim (Fapte 2:38); Samaria (Fapte 8:16); Cezarea (Fapte 10:48); Efes (Fapte 19:5); Corint (1Corinteni 1:12-13; 1Corinteni 6:11); Provincia Galatia (Galateni 3:27); Roma (Romani 6:3,Romani 6:4).

Formula s-a folosit la: Evrei (Fapte 2:38); Samariteni (Fapte 8:16); oameni ai naţiunilor (Fapte 10:48; Galateni 3:27); la toţi creştini botezaţi atunci (Romani 6:3).

Petru (Fapte 2:38), Filip (Fapte 8:12-15), Pavel (Fapte 19:5; Romani 6:3; Galateni 3:27-29) şi alţii (Fapte 10:45,Fapte 10:48), au predicat botezul în Numele lui Isus Cristos şi nu au botezat niciodata în numele treimii inventate de filozofi şi impuse în sec. IV, la conciliul de la Niceea prin ameninţarea exilului.

5) Botezul creștin conform cu 1Petru 3:21, NW, este cererea făcută lui Dumnezeu”, însă cum poate fi adresată o cerere lui Dumnezeu “în numele Tatălui, al Fiului şi al spiritului sfânt”, conform cu NW, Matei 28:19??? Primește Dumnezeu astfel de cereri în numele trinității?

Dumnezeul Bibliei primește cereri doar în Numele Fiului Său: Isus Cristos (Ioan 15:16; Ioan 16:23), de aceea botezul se face în Numele lui Isus (Fapte 2:38; Fapte 10:48), care este Mijlocitorul către Dumnezeu Tatăl, iar Tatăl este Cel ce acceptă cererea noastră prin botez şi ne dă Spiritul Sfânt în botez (Luca 3:21-22).

Odată ce martorii nu au primit Spiritul Sfânt în botez, botezul lor este nul!

Nu rămâne decât să vă căiți de păcate pe baza legii lui Christos, să credeți cu adevărat în El și să vă botezați în Numele lui Isus Mijlocitorul Noului Legământ (Fapte 2:38; Fapte 8:12-13).