Martorii lui Iehova pretind că sunt creştini, că sunt urmaşi ai lui Cristos, însă ei nu ascultă de porunca simplă a lui Cristos: „luaţi mâncaţi”, „luaţi beţi”!

Domnul nu a făcut o diferenţă între ucenici, ca la unii să le dea cina şi la alţi nu. Domnul nu i-a împărţit pe clase aşa cum fac martorii şi s-a rugat ca toţi să fie în chip desăvârşit: „una” (Ioan 17:20-24). Toţi indiferent că sunt „oi” sau „alte oi”, trebuie să fie într-un staul, sub un singur păstor, nu în două staule! Căci toţi trebuie să fie părtaşi la legământ, căci toţi sunt prin credinţa în Isus, fii ai lui Dumnezeu şi sămânţa lui Avraam (comp. Cu Fapte 2:38-39; Galateni 3:26-29). Astfel, nu unii sunt participanţi şi alţii asistenţi la noul legământ. NU! Aşa ceva Domnul nu a învăţat!
Milioane de martori spun că sunt creştini, dar ei nu au părtăşie cu trupul şi sângele Domnul Isus care s-a dat ca jertfă pentru toţi.
Apostolul Pavel prin inspiraţie divină a spus că în 1Corinteni 10:16-17:
Paharul binecuvântării, pe care îl binecuvântăm, nu este oare părtăşia cu sângele lui Isus Cristos? Pâinea pe care o frângem nu este oare părtăşia cu trupul lui Cristos? Pentru că este o pâine, noi, care suntem mulţi, suntem un trup, întrucât toţi mâncăm dintr-o singură pâine”.
Din trupul lui Cristos fac parte „mulţi” nu doar o turmă mică, el nu este limitat la un număr anume!
În Scriptură apar diferite grupuri, cei 11 apostoli fideli, cei 144.000, marea mulţime, biruitori fiarei, etc.
Luat un pasaj separat ar părea că doar acel grup vor merge la cer, de pildă doar la cei 11 apostoli fideli, Isus le promite tronul şi cerul în Luca 22:28-30. Sau Ioan îi vede într-o viziune doar pe cei 144.00. Dar în altă viziune el vede şi „marea mulţime” care este văzută tot înaintea tronului lui Dumnezeu (Apocalipsa 7:9), la fel şi biruitori fiarei (Apocalipsa 15:1-4). Doar luate toate pasajele ce vorbesc despre cer, vom vedea că acolo vor mai multe grupuri. De fapt, toţi care sunt spălaţi în sângele lui Isus sunt un Regat de preoţi (Apocalipsa 1:5-6).
Nu există creştini adevăraţi, dar care să nu se împărtăşească, dacă nu se împărtăşesc cu trupul şi sângele Domnului, nu au parte de El, nu au parte de iertare! În Egipt doar cei ce au mâncat paştele au fost salvaţi de îngerul nimicitor!
A nu te împărtăşi la Cina Domnului, însemnă a refuza binefacerile jertfei lui Cristos, însemnă a fi nerecunoscător faţă de harul lui Dumnezeu.
Noi putem avea recunoştinţă faţă de sacrificiul lui Cristos, tocmai împărtăşindu-ne cu credinţă pe baza favorii nemeritate nu pe baza faptelor noastre sau a meritelor noastre, ci a meritelor lui Cristos. Astfel vom face după cum este scris: „Dar cum I-aş putea răsplăti Domnului toate binefacerile Lui faţă de mine? Voi ridica cupa izbăvirilor şi voi chema Numele Domnului”. - Psalm 116:12-13.